Infrastructura

Comuna Remetea Chioarului este alcătuită din 5 sate, iar în urma studiilor efectuate a rezultat faptul că situaţia infrastructurii este una deficitară. În acelaşi timp s-au identificat mai multe situaţii problematice, în diverse domenii care au nevoie de îmbunătăţiri, cele mai importante aspecte fiind cele legate de:
• structurile publice
• structurile tehnico-edilitare
• căile de comunicare şi acces.
 
Structuri publice
Clădirea în care se află sediul primăriei din comuna Remetea Chioarului este într-o stare bună, privind dotarea tehnologică, primăria are calculatoare şi acces la internet. Sediul administrativ are o suprafaţă de 200 mp având 10 clădiri în proprietate.
În cadrul comunei există 5 şcoli generale, câte o şcoală în fiecare sat aparţinător. Activitatea instructiv-educativă preşcolară se desfăşoară în 5 grădiniţe. Starea clădirilor destinate şcolilor şi grădinițelor este satisfăcătoare. Gradul de ocupare al şcolilor şi al grădinițelor este de 95%. Atât sediul primăriei cât şi şcolile sunt dotate cu fax, reţea de calculatoare cu acces la internet. În comună mai există:
• un dispensar care găzduieşte două cabinete individuale ale medicilor de familie având şi două puncte de lucru în Berchez şi Poşta;
• oficiu poştal cu sediul în localitatea Remetea Chioarului şi punct de lucru în Berchez, clădirea acestuia fiind într-o stare satisfăcătoare dar nivelul de informatizare este destul de redus;
• biblioteca cu sediul în localitatea Remetea Chioarului şi puncte de lucru în satele Berchez şi Poşta, cu un nivel de informatizare destul de redus. Acesta are în patrimoniu 13720 de volume la sfărşitul anului 2009, exista și un centru de internet pentru public, programul Biblionet

• biblioteci şcolare;
• cămin cultural în fiecare sat aparţinător şi biserici.
• o componentă importantă a vieţii satului este cultura, domeniu care poate contribui în mod specific la creşterea gradului de activitate a satelor pentru populaţia tânără. În această comună mijloacele prin care se transmite cultura sunt căminele culturale, bibliotecile, televiziunea şi internetul.
În ultimii ani s-a putut constata o continuă degradare a mediului cultural pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât şi din partea finanţatorilor privaţi. Acesta situaţie a căpătat aspecte alarmante în multe zone rurale, unde majoritatea căminelor culturale şi a altor aşezăminte culturale şi-au încetat activitatea sau servesc altor destinaţii.
Situaţia bibliotecilor este caracterizată şi ea de o tendinţă descendentă, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu a altor domenii din viaţa culturală a satelor, doar o mică parte din numărul bibliotecilor desfăşurând activităţi specifice.
Pe teritoriul comunei Remetea Chioarului există 14 cimitire.
În centrul localităţii Remetea Chioarului, se înalţă Biserica din lemn "'Sfinţii Arhangheli", o capelă şi un crucifix sculptat în piatră în sec. al XVIM-lea, precum şi casa de lemn Pop Maria (1875). Dintre obiectivele turistice, în apropiere de satul Berchezoaia, se remarcă Ruinele Cetăţii Chioarului, bisericile din lemn din satele Berchez, Poșta şi Remecioara.


Structuri tehnico-edilitare
S-a constatat faptul că în anumite zone instalaţia de apă şi canalizare lipseşte în totalitate, iar în alte zone, cea existentă are nevoie de recondiţionare, modernizare.
Alimentarea cu apă se face din fântâni proprii, cismele stradale sau izvoare captate. S-a constatat faptul că în zonă există reţea de distribuție a apei potabile inclusiv stație de tratare în localitatea Remetea Chioarului cu posibilitate de extindere pt localitățile Berchez și Posta. Pe teritoriul comunei există reţele de alimentare cu apă şi 350 de gospodării care beneficiază de această reţea care se întinde pe o lungime de 16 km. Canalizare nu există, fapt care periclitează sănătatea locuitorilor şi a animalelor, ducând şi la poluarea solului şi a mediului ambient.

Comuna beneficiază de utilităţile de bază. Este conectată la reţeaua electrică, există conductă de gaz în comună de care beneficiază 350 de gospodării, pe o lungime de 9 km. Asigurarea unei reţele de apă potabilă curentă reprezintă o problemă majoră ce condiţionează calitatea vieţii şi dezvoltarea activitatilor economice în acestă zonă.

Comunicaţiile sunt foarte bune, prin acces la reţeaua de telefonie şi la cea de televiziune prin cablu. Accesul la internet este slab dezvoltat şi se limitează doar la instituţiile publice. Infrastructura de conexiune la internet în bandă largă (broadband) este o problemă independentă de infrastructura de bază din spaţiul rural.

 

Căi de comunicare și acces

Reţelele şi mijloacele de comunicaţii sunt: telefonia fixă care este asigurată prin Romtelecom, mobilă, internet, oficiu poştal.O altă problemă stringentă este starea drumurilor. Drumurile constituie ruta de transport cea mai importantă. Dezvoltarea acestora şi a traficului este încă departe de a îndeplini necesităţile localnicilor dar mai ales standardele europene. Aceste drumuri nu sunt adecvate utilizării în scopuri de afaceri, accesului populaţiei la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate.
Reţeaua stradală a comunei este alcătuită din: uliţe, drumuri comunale, drumuri forestiere, drumuri judeţene. Teritoriul comunei este străbătut de 68 de km de drum comunal și viginal, iar din totalul drumurilor existente pe teritoriul comunei se regăsesc 24 km de drum asfaltat. Există drumuri comunale sau locale care nu au îmbrăcăminte asfaltică. Totodată trebuie refăcute şanţurile carosabile (rigole), podeţele în localităţile în care există şi construite altele noi acolo unde este nevoie.
Prin realizarea lucrărilor de recondiţionare şi modernizare se poate asigura o dezvoltare a economiei comunei, respectiv a satelor, dezvoltare care poate fi determinată de facilitarea accesului la informaţie, prin crearea unui mediu de afaceri propice pentru atragerea de investitori locali şi străini iar îmbunătăţirea mijloacelor de acces (drumurilor) va influenţa în mod semnificativ această dezvoltare economică.

 

Instrumentele financiare prin care administraţia publică locală poate realiza toate aceste lucrări, sunt fondurile post-aderare, care permit spaţiului rural să beneficieze de tot ajutorul necesar dezvoltării agriculturii, economiei, culturii, turismului. Mai exact: se va îmbunătăţi nivelul de şcolarizare, nivelul de informatizare din cadrul instituţiilor, se vor crea noi locuri de muncă, se va dezvolta în mod considerabil agricultura prin accesul la echipamente şi utililaje moderne, se va putea exploata potenţialul turistic, toate acestea ducând la o schimbare radicală în cadrul economiei comunei.