Lacașe de cult

Prima atestare documentară a satului este din 1231: Aqua Berekzow, Hyduspotok quod quidam apellant Berkest, aqua Lapus. În veacurile XIV-XVI a fost oraș și a avut căpitănie.

Biserica reformată a fost construită pe fundaţiile bisericii catolice de odinioară, în jurul secolelor XIII-XV. Acea biserică a devenit reformată când toţi catolicii au trecut la noua religie. Aspectul actual a rezultat după mai multe reconstituiri şi modificări.

Biserica reformată din Berchez, monument de arhitectură listat la poziţia LMI: MMII-m-B-04519 în lista obiectivelor patrimoniale ale judeţului Maramureş, construită între secolele XIV-XIX, constituie cel mai important obiectiv de arhitectură din localitate. Literatura de specialitate nu i-a acordat o atenţie deosebită, de aceea nu aveam repere importante privind istoricul ei. Biserica a trecut încă din secolul al XVI-lea în folosinţa cultului reformat calvin deservind de atunci enoriaşii din satul Berchez.

Clădirea bisericii reformate, orientate cu axa în direcţia est-vest conform uzanţelor medievale este amplasată în centrul satului Berchez, lângă şoseaua care străbate localitatea, într-un punct dominant. Biserica se compune din turn vestic, navă şi altar. Turnul cu trei nivele este de plan pătratic având dimensiuni de 4,20×4,25 m şi este adosat faţadei vestice a navei. Nava de plan dreptunghiular are dimensiuni exterioare de 14,45×10,25m şi este penetrată de câte trei ferestre cu terminații interioare în segment de arc pe ambele laturi. Fațadele sunt divizate de lisene ce încadrează câmpuri parietale retrase. Altarul de lungime de 9,4 m şi lățime de 7,75 m se închide cu cinci laturi ale unui octogon iar colțurile şi laturile lungi sunt flancate de contraforți cu două retrageri. Cele două ferestre cu terminaţii în segment de arc ale corului se deschid pe latura sudică şi pe cea sud-estică. În peretele sudic altarului există sedilia, construit în sec. XIV. Atât nava cât şi altarul au tavan drept iar cele două spaţii sunt despărţite print-un arc triumfal semicircular. Tribuna estică din cor cu parapet zidit este o construcție din cărămidă sprijinită pe trei arcade semicirculare. Stilul gotic al scaunului preoților amintește de vremurile apuse. Nava a fost construită în 1824, iar orga în 1904 de Kerékgyártó István. Clopotul cel mai vechi al turnului de 25 de metri a fost turnat în 1925. Cripta de lângă biserică este locul de veci al familiilor nobililor Katona și Péchy.

Localitate atestată în anul 1603.

Biserica cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, a fost ridicată pe la sfârșitul secolului al XVII-lea în cimitirul satului. Construcția are volumetria echilibrată și face parte din categoria lăcașurilor mici cu pridvor, pronaos, naos și absidă decroșată de forma pentagonală prevăzută cu trei ferestre mici.

Acoperişul, pliat elegant peste construcţie, este streşinit la nivelul cosoroabelor cu o grindă profilată longitudinal în trepte descrescânde. Pridvorul se sprijină pe patru stâlpi, frumos rotunjiţi, canelaţi inelar în partea superioară, ce se prind în arcade elegante prin contrafişe fixate prin cuie din fier forjat. Pereţii sunt ridicaţi din lemn de stejar masiv, rostuite la colţuri în dublu căţel, fără console ieşite afară, decât grinzile, pe care se sprijină şarpanta acoperită cu şindrilă rotundă, prevăzută cu un turn-clopotniţă zvelt cu foişorul puţin scos în afara structurii de bază având parapetul scândurit vertical, cu traforuri la bază şi balustradă profilată longitudinal. Balconul desfăşoară o galerie de doisprezece stâlpi cuprinşi în arcade după modelul celor de la pridvor, iar coiful cu baza pătrată continuat rotund se termină cu o cruce cu trei braţe prevăzută în vârf cu o sferă.

Pictura interioară este deteriorată în cea mai mare parte, dar se pot distinge scene cu Patimile lui Iisus, individualizate prin inscripții cu caractere chirilice, secvențele fiind limitate vertical de benzi de culoare galbenă conturate cu linii roșii. În faţa bisericii este amplasată o excepţională poartă maramureşană protejată de un acoperiş cu coif şi cruce, fiind decorată în basorelief cu chipul lui Isus şi al Maicii Domnului, dar şi motive denticulare, în torsadă cu struguri şi rozete.

Este cuprinsă în lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-B-04813.

Datează din anul 1675. Lăcașul are hramul „Sfântul Ilie” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04606.

Construcția bisericii respectă stilul maramureșean, remarcându-se prin armonie și echilibru între părțile ansamblului. Pridvorul este susținut de patru stâlpi masivi din stejar uniți prin arcade largi, meșteșugit lucrate și este înconjurat de un parapet înfundat cu scânduri pe verticală și cu balustradă longitudinală sculptată în trepte simple.

Acoperișul se pliază frumos peste corpul bisericii, punând în evidență silueta zveltă a turlei înaltă de 30 m. Turla mare are o replică mai mică în partea opusă a acoperișului de pe naos, care face legătura printr-un semi-coif cu acoperișul altarului situat cu o treaptă mai jos. Turlele sunt prevăzute cu cruci frumos elaborate, din care nu lipsește Semiluna, simbol al puterii turcești, așezat acolo ca avertisment pentru năvălitorii tătari, care făceau dese incursiuni de pradă în zonă. Fațada are două semi-coifuri situate, unul deasupra intrării pridvorului, și altul mai sus la baza turnului principal. Pictura în ulei pe pânză, realizată pe la 1781 de zugravul Ștefan din Șișești, se păstrează parțial, putându-se distinge pe boltă Sfânta Treime înconjurată de îngeri și patru serafimi, iar alături scena cu ridicarea la cer a Sfântului Ilie și Scara lui Iacov. Iconostasul se remarcă prin deosebita frumusețe a ușilor împărătești decorate în reliefuri cu motivul viței-de-vie și a icoanelor împărătești cu rame, ce au sculptate motive florale aurite, pe fond albastru.

Fiecare icoană are câte un medalion mic deasupra, ce vine să completeze tematic icoana prin conținutul său imagistic. Frumos realizat este și registrul de sus al tâmplei, unde Isus răstignit este vegheat de Maica Sfântă și Ioan, prezentați în medalioane, în timp ce spațiile libere sunt împodobite cu reliefuri, ce redau vrejuri cu flori și viță-de-vie sub formă stilizată. Alături de icoanele pe lemn, în biserică se mai păstrează și un potir frumos ornamentat.

Satul întemeiat, probabil, (localitate atestată în anul 1566) o dată cu Remetea Chioarului sau puţin mai târziu, are biserica de lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” despre care nu se ştie când a fost ridicată, se ştie că pe la 1862 zugravul Petru Paul Weisz, din Baia Mare a pictat-o într-un frumos stil neobizantin, care se păstrează în condiţii bune şi azi.

Renovată şi şindrilită în exterior în anul 2001, acoperă elementele îmbinărilor exterioare în lemn, diminuând frumuseţea ansamblului, care este acoperit cu tablă zincată, inclusiv turnul modest de numai 12 m, prevăzut cu un foişor înfundat, opturat cu câte două orificii rotunde pe laterale, peste care stă un coif piramidal terminat în vârf cu o cruce din fier forjat. În exterior se poate admira acoperirea spaţiilor goale de sub streşina cu bârne groase modelate simplu, dar elegant, cu nervuri longitudinale, alături de stâlpii frumos decoraţi ai pridvorului vechi ce a fost prelungit în nota specifică zonei.

Pictura interioară are suprafeţele despărţite de chenare florale crucifere, iar spaţiile goale umplute cu garoafe şi trandafiri, păstrează în culori vii scene cum ar fi: Adam şi Eva, Soarele şi luna, antropomorfizate, Sf. Treime cu cei patru evanghelişti, Înălţarea Sf. Ilie, Ciclul Patimilor cu rugăciunea lui Isus în Grădina Ghetsimani, Trădarea lui Iuda, Isus la Pilat, Drumul Crucii. Iconostasul prezintă o iconografie pictată direct pe perete în două registre, despărţite de benzi şi chenare decorate cu motive specifice cusăturilor populare, dublate de vrejuri vegetale şi florale, având în registrul inferior pe Isus Arhireu, flancat de Apostoli stând în picioare grupaţi câte doi, iar în cel superior, pe Isus Răstignit, cu scene mai rar întâlnite ca Botezul Domnului şi Intrarea în Ierusalim. Uşile împărăteşti sculptate cu motivul strugurelui, flori crucifere şi boboci neînfloriţi sub forma de inimă, care se constituie în medalioane cu bunavestire sus şi apostolii în partea de jos, impresionează prin acurateţea decoraţiilor şi unitatea ansamblului.

Este cuprinsă în lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-B-04612.

Biserica din lemn cu hramul ,,Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, într-o arhitectură tipic maramureşană, cu o planimetrie echilibrată, ce impune prin armonia proporţiilor şi frumuseţea detaliilor. Construcţia, de formă dreptunghiulară, cu absida pentagonală şi acoperişul format din două corpuri, are o turlă înaltă de 23 de metri, prevăzută cu un foişor sprijinit pe o consolă cu balcon împodobită cu şaisprezece arcade deasupra cărora se înalţă un coif cu baza pătrată, ce continuă octogonul şi se încheie cu o cruce triplă în vârf.

Pridvorul bisericii are trei arcade cuprinse cu o cunună ce se sprijină pe patru stâlpi masivi din stejar, ornamentaţi cu funii drepte şi şerpuite, ce dau o notă de eleganţă deosebită ansamblului, iar în faţa pridvorului se află un semi-coif cu cruce, amplasat la baza turlei, asemenea altor edificii din zonă. Biserica reprezintă împărţirea clasică a interiorului, având pridvor, pronaos, naos şi absida, peste care se ridică un acoperiş realizat din corpuri şindrilite.

Pronaosul este pardosit cu scândură, în timp ce naosul şi altarul sunt padimentate cu lespezi de piatră ce se îmbină perfect la muchii. Pictura murală este în avansat proces de degradare, distrugându-se câteva scene din naos, cum ar fi: Sfânta Treime, Fecioara Maria, Înălţarea la cer a Sfântului Ilie, Visul lui Iacov, şi câţiva Sfinţi Proroci, încadraţi în chenare de influenţa barocă.

Iconostasul cuprinde două registre, cel de jos, rezervat Apostolilor, şi cel de sus, rezervat Sf. Proroci. În altar se mai poate vedea pe centrul bolţii scena Sf. Duh înconjurat de îngeri. Meşteri populari din Budeşti, adevăraţi artizani populari au lucrat la refacerea învelitorii din sită de lemn de brad, după aceleaşi metode, de lucru vechi de sute de ani, fără a ştirbi din farmecul şi măreţia frumoasei noastre biserici din lemn.

Este cuprinsă în lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04614.01.