Prezentare generală

Comuna Remetea Chioarului este aşezată în partea de sud a judeţului Maramureş. Distanţa estimativă dintre comuna Remetea Chioarului şi orașul Baia Mare este de 17 km.

Comuna Remetea Chioarului cuprinde o suprafaţă de 5.096 ha şi este formată din următoarele sate:

• Remetea Chioarului;
• Remecioara;
• Berchezoaia;
• Berchez;
• Posta;
• Săpâia.

Din centrul comunei și până la satele aparținătoare se parcurg următoarele distanțe: Berchez – 3km, Berchezoaia – 3 km, Posta – 7 km, Săpâia – 7 km și Remecioara – 2 km.

Comuna cuprinde 1.216 de gospodării. Densitatea medie a gospodăriilor este de 4,20/km2. Răspândirea lor este în intravilanul localităților.

Comuna Remetea Chioarului se învecinează în Nord cu comuna Săcălășeni, în Nord-Vest cu Satulung și Coltău, în Nord-Est cu satul Coaș, în Sud cu satul Codru Butesii, în partea de Sud-Vest cu orașul Șomcuta Mare, iar în partea de Vest se învecinează cu Finteușu Mare. Granițele comunei sunt reprezentate de Râul Lăpuș, Dealul Berchezului, șesul Postei și zona Cetății Chioarului.

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Remetea Chioarului se ridică la 2.834 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,22%). Principalele minorități sunt cele de etnie maghiară (12,67%) și rromi (8,33%). Pentru 2, 61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,29%), reformați (11,12%), martori ai lui Iehova (4,59%), penticostali (4,45%) și creștini după Evanghelie (1,83%). Pentru 2,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Reşedinţa comunei este localitatea Remetea Chioarului, în componenţa comunei intrând încă patru sate: Remecioara, Berchezoaia, Berchez şi Posta-Săpâia.

Comuna Remetea Chioarului are următorii vecini:

■ la Nord comuna Săcălăşeni;

■ la Vest comuna Satulung;

■ la Sud oraşul Şomcuta Mare;

■ la Est comuna Coaş.

Relief

Din punct de vedere geomorfologic, în comuna Remetea Chioarului altitudinea maximă întâlnită pe teritoriul comunei este de 450 m (Dealul Berchezoii). Relieful este reprezentat de o serie de dealuri şi coline, resturi ale unei mari platforme, astăzi intens fragmentată şi distrusă de eroziunea unor ape curgătoare.

Comuna este situată la confluenţa râurilor Lăpuş şi Cavnic, ambele râuri străbat zone deosebite de defileu săpat în şisturi cristaline şi dolomite (mineral format din carbonat de calciu şi carbonat de magneziu, cristalizat în sistemul romboedric).

Defileul Lăpuşului este considerat unicat în ţara noastră prin dimensiuni, prin roci şi prin sumedenia formelor de relief, chei, cascade şi peşteri. Din acest punct al defileului porneşte traseul ce are ca ţintă ruinele Cetăţii Chioarului, obiectivul turistic ce atrage până azi numeroşi turişti. Comuna dispune de potenţial turistic şi de agrement important, un cadru natural geografic important, un patrimoniu cultural şi natural foarte bogat şi variat, zone protejate, tradiţii culturale, este un loc ideal pentru relaxare şi pentru petrecerea timpului liber.

Caracteristicile solurilor

Caracteristic zonei în care este situată comuna, solul este fertil. Solul prezintă caracteristici favorabile pentru cultivarea legumelor, fructelor şi cerealelor.

În zona localităţii Remetea Chioarului sunt întâlnite solurile brun roşcate, dar sunt şi zone mai înalte unde predomină solurile acide şi humusul. În general solurile brune s-au format prin acţiunea frunzelor de stejar, pin, carpen, plop, brad şi arţar.

Pe teritoriul comunei Remetea Chioarului sunt întâlnite şi resursele naturale cum sunt: cariera de nisip şi pietriş de unde se extrage produsul de balastieră.

Rețeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a comunei Remetea Chioarului este formată din râul Lăpuş, acesta este principalul afluent de dreapta al râului Someş, cu o lungime de circa 120 km şi o suprafaţă de recepţie de 1.875 km², se formează în Munţii Ţibleşului la confluenţa braţelor Izvorul Alb şi Izvorul Negru. Bazinul său hidrografic defineşte, în partea sa superioară, limitele Ţării Lăpuşului. Râul Lăpuş parcurge oraşul Târgu Lăpuş, satul Lăpuş, satul Rogoz, satul Răzoare, satul Aspra, comuna noastră Remetea Chioarului şi comuna Săcălăşeni.

Clima

Clima la nivelul comunei Remetea Chioarului este temperată, unde iernile sunt friguroase cu îngheţuri şi zăpadă multă, iar verile sunt calde, uneori răcoroase, înregistrând temperaturi calde şi moderate. Precipitaţiile sunt suficiente tot timpul anului şi uneori prea abundente, fapt care conduce la umflarea râului din regiune, inundând uneori terenuri arabile pe care le au locuitorii comunei.

Vegetația și fauna

Deoarece comuna este situată într-o zonă de contact a șesului, dealurilor cu munții, se întâlnesc atât plante caracteristice pentru șes cât și pentru zona deluroasă, vegetația fiind reprezentată prin asociații lemnoase și ierboase. Pe terasele râului Lăpuș vegetația lemnoasă este reprezentată de păduri de stejar, fag, arin etc. Fauna pădurilor cuprinde specii de interes vânătoresc: urs, vulpe, căprioară, iepuri, mistreți.

Remetea Chioarului este inclusă în aria naturală protejată “Defileul Lăpuşului”, instituită în scopul protecţiei şi conservării habitatelor naturale, în special a cursului de apă, a florei şi faunei sălbatice precum şi a peisajului.

Demografie

Populația reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului socio-economic. Din punct de vedere demografic, comuna Remetea Chioarului trebuie analizată prin prisma următoarelor aspecte:

• Evoluția numărului de locuitori într-un anumit interval de timp;

• Sporul natural (natalitatea și mortalitatea);

• Structura populației pe grupe de vârstă și sexe;

• Nupțialitate și divorțialitate;

• Mobilitatea populației;

• Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții;

• Forța de muncă.

Pentru o analiză clară a unui sistem teritorial este necesară analizarea populației prin prisma evoluției acesteia în timp, a structurii acesteia cât și din punct de vedere etnic și confesional. De-a lungul timpului, populația a fost influențată de factorii naturali precum relieful, hidrografia, resursele dar și de factori politico economici precum bunăstarea economică sau politici care au stimulat natalitatea.

Variațiile ce se întâlnesc în evoluția numărului populației sunt determinate de sporul natural al acesteia, de mobilitate, fertilitate, etc.

Analizând situația demografică de la nivelul României din ultimii ani, se poate remarca o scădere a numărului de locuitori, principalul factor fiind sporul natural negativ, dar și emigrarea masivă a românilor în străinătate.

În continuare se va prezenta dinamica populației din Comuna Remetea Chioarului, urmărind indicatorii menționați anterior.

Evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 – 2020, din Comuna Remetea Chioarului (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)

Analizând figura privind evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 – 2020 din Comuna Remetea Chioarului, se poate remarca faptul că cel mai mare număr de locuitori (2906 persoane) se înregistrează în anul 1992, mai apoi până în anul 1998 se remarcă o scădere a numărului populației care ajunge până la 2787 persoane. Această scădere se poate traduce prin faptul că după anul 1990, politicile care au stimulat natalitatea sunt abrogate astfel, numărul nașterilor scăzând considerabil și odată cu el și numărul total al populației. De asemenea printre factorii care au determinat scăderea numărului populației se mai pot enumera și migrația externă care este prezentă atât în rândul persoanelor care pleacă în alte țări ale Europei pentru schimbarea nivelului de trai cât și în rândul tinerilor care se stabilesc în oraşe dar și creșterea numărului de decese care este considerabil mai mare decât numărul nașterilor.

Cu câteva excepții, începând cu anul 2011, se poate remarca o tendință de creștere a numărului de locuitori, ceea ce duce la ideea că dezvoltarea susținută a comunei Remetea Chioarului a făcut ca numărul sosirilor cu domiciliul în comună să fie din ce în ce mai ridicat.

Bilanțul natural al populației

Bilanțul natural reprezintă evoluția nașterilor și a deceselor într-o anumită perioadă de timp, astfel încât dacă numărul nașterilor este mai mare decât cel al deceselor, populația va fi în creștere, iar dacă numărul deceselor va fi mai mare decât cel al nașterilor atunci numărul populației va descrește. La nivelul țării, raportul dintre natalitate și mortalitate este defavorabil natalității. Intrarea României în procesul de tranziție demografică caracterizat prin niveluri scăzute ale natalității și mortalității a avut loc mai târziu comparativ cu țările occidentale. Acest decalaj se datorează dezvoltării întârziate din punct de vedere economic, social și politic.

Evoluția numărului de nașteri și decese în perioada 1990 – 2019 din Comuna Remetea Chioarului (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)

Conform graficului de mai sus, valorile numărului de nașteri dar și al numărului de decese se prezintă oscilant pe toata perioada analizată. Astfel, în cazul natalității valorile scad începând cu anul 1990, iar printre principalele se pot enumera:

• Apariția metodelor contraceptive;

• Planningul familial;

• Creșterea gradului de informare și educație al populației;

• Creşterea vârstei de căsătorie.

Numărul maxim de născuți (39) se înregistrează în anii 2004 și 2015 iar minimul (21) în anul 2006. De-a lungul perioadei nu se observă oscilații importante al numărului de născuți.

Se poate observa cum valorile mortalității sunt superioare valorilor natalității aproximativ pe toată perioada analizată ceea ce indică un proces de îmbătrânire demografică la nivelul comunei și totodată o problemă în ceea ce privește schimbul generațional. Printre principalele cauze ale mortalității se numără:

• Afecțiunile persoanelor din comună;

• Îngrijirea necorespunzătoare a afecțiunilor;

• Stilul de viață nesănătos;

• Accidentele.

Analiza separată a natalității sau a mortalității nu oferă posibilitatea înțelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mișcarea naturală a populației. Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul sporului natural care reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate.

În funcție de raportul dintre nașteri și decese bilanțul natural poate fi:

• Pozitiv – când nașterile depășesc decesele;

• Negativ – când decesele sunt mai numeroase decât nașterile;

• Nul – când numărul de nașteri este egal cu numărul de decese.

Prin intermediul graficului de mai jos se prezintă situația sporului natural din comuna Remetea Chioarului.

Evoluția sporului natural în perioada 1990 – 2019, din Comuna Remetea Chioarului (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)

Analizând graficul privind evoluția sporului natural în perioada 1990 – 2019 din comuna Remetea Chioarului, se poate remarca faptul că acesta înregistrează atât valori pozitive cât și negative. Minimul perioadei este atins în anul 2010, cu un deficit de -24. Acest lucru se explică prin numărul tot mai redus de nașteri din comună și prin numărul mai mare de decese, astfel că se disting două probleme majore în ceea ce privește situația demografică:

1. Scăderea numărului de locuitori – numărul celor născuți în comună nu suplinește numărul celor decedați ceea ce duce la o scădere constantă a numărului de locuitori.

2. Schimbul generațional – datorită faptului că se nasc din ce în ce mai puțini copii, aceștia nu pot suplini generațiile adulte, acest lucru ducând la dezechilibre și la o populație îmbătrânită demografic.

Se pot remarca de asemenea valori pozitive ale sporului natural în anii 1991, 2002, 2016 și 2018, acest fapt fiind benefic pentru păstrarea numărului de locuitori și implicit pentru înlocuirea generațiilor.

Structura populației pe grupe de vârste și sexe

Piramida populației reprezintă distribuția populației în funcție de sex și în funcție de grupele de vârstă pentru o comunitate.

Vârsta și sexul reprezintă elemente esențiale de diferențiere a populațiilor în cadrul analizei demografice, economice sau sociale. Astfel, elemente precum natalitatea, mortalitatea sau fertilitatea prezintă oscilații în funcție de vârsta populației, sexul, rata de activitate și gradul de ocupare a populației. Studiul structurii pe grupe de vârste și sexe facilitează evaluarea potențialului demografic al arealului analizat.