Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Turism

Turism

În zona Nord-Vest, prin relieful diversificat, se doreşte o valorificare a resurselor naturale. Materiale, umane, tradiţii istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute a turismului. Dezvoltarea turismului în pensiuni depinde de caracteristicile specifice ale fiecărei regiuni, folclor, regiuni etnografice şi produsele agricole. Turismul specific în Maramureş (Nord-Vest) este cel arhitectural şi etnografic.
Turismul şi agroturismul sunt activităţi generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a comunei Remetea Chioarului, datorită peisajelor, ariile semi-naturale şi ospitalităţii locuitorilor acestei zone. Potenţialul dezvoltării acestui sector este dat de conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale. Este necesar un proces de modernizare, dezvolare şi inovare pentru turismul acestei zone, precum şi creare de servicii turistice moderne şi competitive. Activitatea de turism este afectată de lipsa organizării, promovării şi diseminării informaţiilor.
 
În cadrul comunei Remetea Chioarului se află pensiunea „Bălta Neagră" care are 20 de locuri dc cazare.
Lipsa fondurilor pentru reabilitare şi a dezinteresului statului au dus la distrugerea parţială a obiectivele turistice de pe teritoriul comunei Remetea Chioarului. Poziţia geografică a comunei favorizează dezvoltarea turismului, prin diversitatea peisajului (dealuri, munţi, vai). Comuna are obiective arheologice, arhitecturale de o deosebită valoare istorică, obiceiuri gastronomice şi tradiţii populare care îmbracă forme aparte.
 
Manifestări artistice şi culturale
Menţinerea identităţii culturale trebuie să includă câţiva factori, cum ar fi educaţia şi consumatorii de cultură. Protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în această zonă, ca modalitate de promovare a satelor din Remetea Chioarului, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor, dar şi asupra populaţiei locale.
În Remetea Chioarului se află Cetatea Chioarului, construită în secolul al XIII-Ica, ca cetate de pază. Ea a aparţinut multă vreme voievozilor din Maramureş. În 1718 a fost demantelată.
 
Alte obiective turistice specifice zonei sunt bisericile din lemn din satele Berchez, Posta şi Remecioara, construite la începutul sec. al XlX-lea, în stilul tradiţional local. Biserica are o zestre de icoane pictate la jumatatea sec. al XlX-lea, tot într-o manieră populară.
Comuna Remetea Chioarului este recunoscută pentru frumuseţea valorilor etnografice. Portul popular tradiţional, prelucrarea lemnului, artizanat în ţesătorie, precum şi prin obiceiurile tradiţionale: nuntă, claca, şezătoarea, colindele în sărbătorile de iarnă.
Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli", construită la 1800, este una dintre cele mai desăvârşite realizări de arhitectură în rândul bisericilor maramureşene din lemn. Pe plan dreptunghiular, cu absida decrosată, ea are un monumental turn-clopotniţă şi un foarte frumos pridvor cu arcade din bârne cioplite. Biserica a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional.
Infrastructura comunei este foarte puţin dezvoltată, nu există o bază de cazare înregistrată. În comună există în prezent, 15 gospodării bine amenajate, care corespund criteriilor de practicare a turismului rural, dar care încă nu sunt omologate.
 
Pe teritoriul comunei se întinde o suprafaţă de 1.655 ha de pădure, care poate fi exploatată prin mijloace şi metode specifice, pentru a transforma acea zonă într-una de interes turistic. Peisajul bogat, moştenirea unei flore şi faune deosebite a acestor păduri sunt bunuri de preţ pentru ecoturism, cu un potenţial exploatabil bazat pe valori autentice. Activitatea de vânătoare reprezintă, de asemenea, o sursă de venit atât prin produse (came, animale şi trofee), taxe, concesionări. Cât şi servicii asociate, dacă sunt exploatate în mod raţional.
 
Prin accesarea fondurilor structurale, comuna poate beneficia de importante sume de bani pentru proiecte care au ca şi scop dezvoltarea turismului/ecoturismului în zonă. Posibilităţile de dezvoltare sunt nenumărate: îmbunătăţirea căilor de acces, construirea spaţiilor de cazare, dezvoltarea unui centru sportiv, a unui camping, construirea unei pârtii de schi, amenajarea unui patinoar, a unor bazine cu apă caldă. Toate acestea atrăgând după sine un flux mai mare de turisti şi totodată de investitori, fapt care duce la dezvoltarea economiei comunei.
 
Reabilitarea monumentelor istorice, îmbunătăţirea (construirea) spaţiilor de cazare. Îmbunătăţirea căilor de acces la toate aceste puncte turistice, va face că numărul de turişti să crească.
În aceste zone se poate dezvolta turismul prin crearea unor pensiuni agro-turistice. Ridicarea pensiunilor va respecta normele în vigoare şi vor fi conforme cu standardele Uniunii Europene. Printre serviciile oferite de pensiuni se pot include: teren de sport, tenis de masă, foc de tabără, închirieri de ATV-uri, piscina acoperită, minipiscina, Jacuzzi (temperatura apei 26-28 grade), saună, solar, sală de fitness, masaj, paintball, trasee turistice în munţi, sala de internet, etc.
Locaţile pentru realizarea unor pensiuni turistice şi agroturistice vor fi atent selectate pentru că acestea să satisfacă cele mai exigente dorinţe ale viitorilor clienţi/beneficiari. Prin programele turistice care vor fi puse la dispoziţia clienților, se va urmări informarea turiştilor despre frumuseţile fiecărei ţări pe care doresc să o viziteze, obiceiurile şi tradiţiile specifice popoarelor respective. Toate aceste lucrări se pot realiza prin parteneriate, asocieri etc.
 
Promovarea tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti, organizarea de activităţi artistice specifice zonei, promovarea gastronomiei specifice - toate împreună duc la dezvoltarea turismului în zonă.
Una dintre oportunităţile de dezvoltare a turismului în comună Remetea Chioarului este construirea unui parc - Parcul Aventura, în incinta comunei care ar aduce numai avantaje. În primul rând, în prezent, în România nu există un asemenea centru, ceea ce ar însemna că numărul turistilor în această zonă va creşte fabulos, nu numai datorită persoanelor din împrejurări, cât şi din toată ţara.
 
Comuna se bucură de un spaţiu foarte mare, de pădure, de aceea în interiorul parcului se pot desfăşura o sumedenie de evenimente distractive: plimbări cu ATV, biciclete, trenuleţe, de ce nu şi bărci, dacă localizarea parcului ar fi în apropierea unui lac, chiar unul artificial. Din închirierea acestor elemente, comuna ar beneficia de un profit substanţial. Se poate percepe şi o taxă de intrare, care de asemenea atrage după sine un nou profit.


Probleme strategice în dezvoltarea turistică a comunei

• Slaba promovare a potenţialului turistic a comunei Remetea Chioarului, accesul dificil la informaţie şi la produsul turistic;
• Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului local şi cu rol integrator al tuturor actorilor interesaţi;
• Investiţiile reduse realizat în turism, lipsa mijloacelor financiare faţă de costul ridicat al investiţiei;
• Insuficienta valorificare a potenţialului turistic local, slabă dezvoltare a infrastructurii turistice;
• Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilităţi de agrement şi refacere:
• Dezvoltarea urbană a comunei ar trebui să se facă în concordanţă cu următoarele principii ale amenajării teritoriului şi urbanismului:

- Amenajarea teritoriului:

- Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
- Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;
- Utilizarea raţională şi eficientă a teritoriului;
- Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic;
- Evitarea riscurilor naturale şi prevenirea efectelor unor catastrofe;
- Urbanism (privit ca ansamblu de activităţi);
- Ameliorarea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;

 

Scopuri şi obiective privind dezvoltarea turismului în comună Remetea Chioarului
I. Viziune: Turismul - motor al dezvoltării locale şi pol al integrării europene.
II . Misiune: Ţelul nostru este ca vizitatorii să se simtă bine în Remetea Chioarului, iar localnicii să se identifice cu comuna lor.
III. Scopuri:
• Promovarea prin turism a comunei Remetea Chioarului;
• Dezvoltarea economică a comunei Remetea Chioarului, prin dezvoltarea sectorului turistic;
• Ridicarea nivelului de trai în comuna Remetea Chioarului, prin dezvoltarea turismului local;
• Crearea de noi locuri de muncă;
• Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin îmbunătăţirea serviciilor legate de turism, ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea comunei şi a satelor aparţinătoare, oferirea unor noi posibilităţi de agrement si refacere pentru locuitori şi pentru turisti.
• Prin accesarea fondurilor structurale, comuna poate beneficia de importante sume de bani care pot avea ca şi scop dezvoltarea turismului în zonă. Aceste sume de bani reprezintă investiţii care la rândul lor oferă noi locuri de muncă persoanelor din comună şi din împrejurări.
IV. Obiective:
• Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind prezentul şi viitorul turismului din comună;
• Dezvoltarea parteneriatului civic, cu participarea efectivă a autorităţilor publice, mediului academic, societăţii civile şi sectorului privat (mediului de afaceri):
• Coordonarea eforturilor de calitate ale numeroşilor dezvoltatori ai turismului, ale investitorilor publici sau privaţi de la toate nivelurile;
• Consultarea tuturor partenerilor profesionali şi civici din domeniul turismului;
• Corelarea cu iniţiativele similare (centrale - naţionale sau regionale);
• Atragerea investitorilor autohtoni şi străini, publici şi privaţi;
• Sprijinirea mediului de afaceri - sursa de oportunităţi pentru dezvoltarea turismului local;
• Diversificarea şi creşterea calitativă a serviciilor turistice;
• Dinamizarea circulaţiei turiştilor, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe şi indirecte:
• Dezvoltarea diferitelor forme de turism cu accent pe:

• turismul de afaceri;
• turismul cultural, istoric, religios;
• alte forme de turism (turismul de agrement, turismul ecologic şi agroturismul. Turismul sportiv, turismul de tranzit turismul extrem etc.)

 

Strategii şi politici comunitare de dezvoltare a turismului în comună Remetea Chioarului
În urma analizei matricei SWOT a potenţialului turistic al comunei Remetea Chioarului, se propune o strategie ofensivă, de punere în valoare a punctelor tari şi de valoriflcare a multiplelor oportunităţi de care beneficiază comuna, ca destinaţie turistică (turism cultural-istoric-religios, turism de agrement) şi centru de dezvoltare a mediului de afaceri, (turism de afaceri, turism sportiv etc.), precum şi că punct de plecare spre alte obiective şi trasee turistice (turism de tranzit, agroturism şi turism ecologic, turism extrem ș.a.).
O strategie iniţială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, prin intermediul unei pagini web. Prin crearea unei baze de date conţinând agenţii de turism din România şi prin furnizarea continuă de informaţii - calendar al evenimcntelor, actualizarea produselor şi alte activităţi similare, plasarea reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism din România.
Există un segment de piaţă care merită o atenţie specială: turismul de afaceri.
Datele actuale menţionează turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing de explorat pe termen lung.
• Turismul cultural şi ecoturismul
Studiile intenaționale arată că ecoturismul şi turismul cultural reprezintă nişe de piaţă în creștere. Iar comuna Remetea Chioarului cu proximităţile sale are un potenţial ridicat şi este bine poziţionat. Astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse şi oportunităţi.
• Mini-vacante şi turişti de week-end
Ca urmare a unui studiu sociologic, s-a ajuns la concluzia că motivele principale pentru care respondenții respectivi au vizitat zona ca turişti sunt următoarele:
1) vizitarea obiectivelor istorice, culturale şi naturale;
2) petrecerea mini-vacantelor şi concediilor;
3) petrecerea week-end-ului.
Combinaţia de turişti de mini-vacante şi de week-end sugerează că ar trebui acordată o atenţie specială acestui segment de piaţă, printr-o publicitate regională şi prin campanii de informare.
În actualele condiţii economico-sociale ale ţării, cu o majoritate a populaţiei aflată sub standardul minim al posibilităţilor de practicare a unui turism decent (500 USD venit net lunar/persoană). Turismul de scurtă durată din zonele periurbane (îndeosebi ale aşezărilor urbane relativ mari, cu cerere turistică importantă) oferă posibilităţi largi de practicare unui mare număr de persoane. Ca urmare, el devine o veritabilă linie de start a turismului de perspectivă.
• Turiştii străini
Datele actuale arată că o parte importantă din turişti vin din alte ţări, majoritatea dintre aceștia provenind dintr-un număr relativ mic de țări. Unii turişti străini tind să stea pentru perioade mai lungi de timp. Unii folosesc zona ca destinaţie primară pentru şederi mai lungi.
Oficiile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din România în 20 de alte ţări oferă posibilitatea unei strategii de marketing specializate şi ţintite către potenţialii turişti străini.
O tendinţă care se remarcă în ultimii ani este dezvoltarea aşa-numitului med-turism.
Îmbunătăţirea serviciilor legate de turism, înfrumuseţarea comunei şi a satelor aparţinătoare vor duce la o crestere semnificativă a numărului turiştilor. Numărul turiştilor diferă de la lună la lună, apogeul înregistrându-se în lunile de vară.

 

Rezultate așteptate:
• dinamizarea circulaţiei turiştilor, publicitate eficientă, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe, dezvoltarea turismului cultural, accesul mai rapid la informaţie şi accesul mai comod la monumente şi produse turistice;
• cadrul instituţional: parteneriatul public şi public-privat;
• impact public: semnificativ şi constant;
• beneficiari: turiştii interni şi externi. Instituţiile publice şi autorităţile locale.
• eficienţa/indicatori de performanţă numărul de turişti români/străini care apelează la acest serviciu; numărul de turişti care vizitează obiectivele din zonă; graficul de amortizare a investiţiei;
• dezvoltarea împreună cu agenţiile de turism a unor tururi/circuite turistice în comună şi în împrejurimi;

 

Concluzii
În urma studiilor efectuate se desprind următoarele concluzii mai importante:
• Comuna Remetea Chioarului, judeţul Maramureş, prin peisajele sale naturale, dispune de un grad ridicat de potenţialitate privind desfăşurarea serviciilor de turism şi agroturism;
• Comuna Remetea Chioarului se află la o distanţă de 17 km de oraşul Baia-Mare, judeţul Maramureş, fiind traversală de drumul judeţean DJ 182, ceea ce constituie un avantaj din acest punct de vedere;
• O altă formă de atracţie a turiştilor o consideră activităţile meşteşugăreşti din localitate, care sunt vii prezente în mai toate gospodăriile, precuim şi multitudinea de obiective turistice existente;
• Grupa de produse agroalimentare este foarte variată: legume, zarzavaturi, fructe, lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne etc;
• Agroturismul reprezintă o şansă de creştere şi dezvoltare economică a gospodăriilor acestei zone;
• Gospodăriile ar putea să intre în circuitul agroturistic pentru practicarea serviciilor acestor forme de turism.
Din cele prezentate până acum, putem spune că zona Remetea Chioarului poate fi considerată o alternativă pentru practicarea tuturor formelor de turism. Întrucât dispune de toate condiţiile necesare asigurării unui confort minim, în ceea ce priveşte peisajul, mediul nepoluant. Obiective şi atracţii turistice, tradiţii, ospitalitate, meniuri tradiţionale naturale etc, meritând toate eforturile din partea autorităţilor în exerciţiu de a susţine, mai ales financiar, promovarea şi dezvoltarea în această zonă a serviciilor de turism.
Obiectivele turistice se pot realiza prin intermediul Măsurii 313.. Încurajarea activităţilor turistice". Obiectivele măsurii sunt: crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei şi crearea, îmbunătăţirea, diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice şi creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor.
Şi prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, domeniul major de intervenţie 5.2 -"Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarca resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice". Acest domeniu major de intervenţie are următoarele obiective:
• Valorificarea resurselor naturale în scop turistic,
• Diversiticarea serviciilor turistice,
• Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de cazare,
• Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului turiştilor şi a duratei sejurului.
Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 700.000 lei şi maxim 85.000.000 lei (echivalentul aproximativ a 200.000-25.000.000 Euro), cu excepţia proiectelor de modernizare/extindere a structurii de cazare, pentru care valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 700.000 lei şi maxim 17.000.000 lei (echivalentul aproximativ a 200.000 - 5.000.000 Euro).
Alocarea financiară pentru domeniul major de intervenţie " Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii Serviciilor turistice" este de 330.019.069 Euro, din care 231.013.349 Euro din FEDR, restul fiind reprezentat de co-finanțarea naţională, din care 99.005.720 Euro reprezentând contribute privată. Dar pentru regiunea NV se aloca 39,90 milioane de euro.
Procentul minim al contribuţiei proprii (ce va fi asigurată prin bugelul local) este de 2% din valoarea maximă a cheltuielilor eligibile. 

05 February 2018
Economia

Economia

Situaţia actuală

• Infrastructura comunei este foarte puţin dezvoltată.
• În viitorul apropiat vom realiza un camping în apropierea Cheilor Lăpuşului.
• De asemenea, în comuna există în prezent, o pensiune „Balta Neagră" cu 20 de locuri pentru cazare şi 15 gospodarii bine amenajate, care corespund criteriilor de practicare a turismului rural, dar care înca nu sunt omologate.
• Comuna nu dispune de centre de informare turistica, amenajări pentru divertisment, sport sau pentru recreere.
• Echiparea edilitară este înca insuficientă, alimentarea cu apă în sistem centralizat si alimentarea cu gaze naturale nu acoperă toate necesităţile comunei, lipseşte sistemul centralizat de canalizare.
• Sunt necesare investiţii în infrastructură turistică, atât de către autoritaţile locale şi judeţene, dar mai ales de către investitorii privaţi, interni si externi.

 

În cadrul comunei Remetea Chioarului populaţia activă cu locuri de muncă reprezintă 65% din totalul populaţiei. Rata şomajului înregistrată în comună este de 2%. Comerţul în zonă se realizează prin asociaţii familiale în număr de 19 şi prin intermediul societatilor comerciale în număr de 15. Pe lângă comercianţi, pentru a ajuta dezvoltarea economiei în zonă, se regăseşte o moară pentru panificaţie, o presă de ulei şi o secţie de prelucrare a lemnului.
Legăturile dintre satele aparţinătoare comunei şi mediul exterior se realizează prin mijloace de transport în comun.
Agricultura, creşterea animalelor, industria casnică şi meseriile sunt dintre cele mai însemnate activităţi de bază desfășurate în cadrul comunei. Aceste activităţi sunt de o importanţă primordială pentru economia rurală, prezenţa activităţilor non-agricole, în special a celor legate de sectorul primar, mai ales exploatarea resurselor naturale şi procesarea, fiind nesemnificative. Economia rurală este mai puţin diversificată şi într-o mare măsură, dependentă de activităţile agricole, ceea ce are drept consecinţă venituri reduse pentru întreprinzătorii din această zonă.
Analiza micro-întreprinderilor din această zonă evidenţiează capacitatea relativ redusă a micro-întreprinderilor de a răspunde exigenţelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru populaţie. Majoritatea micro-întreprinderilor desfăşoară activităţi de comerţ în mediul rural. Obiectivul principal este sprijinirea micro-întreprinderilor din alte domenii, care pot avea un impact pozitiv asupra economiei rurale.

 

Activităţile comerciale, de artizanat şi servicii sunt o parte componentă a unei pieţe a muncii neoficiale în spaţiul rural. Totuşi, venitul care poate fi obţinut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă, resimţindu-se nevoia acută de dezvoltare a acestor activităţi care pot contribui la dezvoltarea economiei din acesta zonă, în ansamblul ei.
Rezultatele analizelor efectuate au evidenţiat faptul că, cu cât dimensiunea gospodăriei este mai mare (un număr mai mare de membri), cu nivel de eductaţie redus, care nu sunt salariaţi, pensionari sau patroni şi cu cât suprafaţa de teren agricol pe care o au în proprietate este mai mică, cu atât mai mult creşte riscul sărăciei gospodăriei. Suprafaţa medie deţinută de fiecare localnic este de 1 ha. Această relaţie între sărăcia gospodăriei şi nivelul de dezvoltare al localităţii reflectă în mod obiectiv gradul de dezvoltare al comunei, prin urmare necesitatea dezvoltării economiei comunei şi îmbunătăţirea tuturor factorilor care influenţează modul, calitatea şi condiţiile de viaţă ale localnicilor: agricultura, infrastructura, economia, socialul.
Economia slab dezvoltată din România, respectiv salariul mediu aflat sub media salariului din Uniunea Europeană, a constituit unul din principalele motive ale emigrării populaţiei tinere din ţara noastră, ceea ce a dus la un dezechilibru al forţei de muncă mai ales în zona rurală. O dată cu integrarea României în UE prin programele de postaderare s-a avut ca şi obiectiv dezvoltarea economiei cu precădere în mediul rural, urmărind reîntoarcerea emigranţilor prin programe de instalare a tinerilor fermieri.
Pentru realizarea activităţilor de bază din cadrul comunei Remetea Chioarului este necesară forţă de muncă aptă pentru îndeplinirea acestor lucrări, adică în mare parte forţă de muncă tânără.
În prezent agricultura se realizează, în mare parte, prin tehnologii învechite şi necesită un timp relativ lung pentru procesare, iar pentru sporirea economiei din cadrul comunei aceste tehnologii trebuie să fie modernizate şi să utilizeze forţă de muncă adecvată.

 

Terenurile agricole au în cea mai mare parte un nivel relativ redus de poluare, deoarece lipsa posibilităţilor financiare ale ţăranilor nu a permis practicarea unei agriculturi intensive, bazate pe folosirea în exces a substanţelor chimice poluante pentru sol şi pentru apele freatice şi de suprafaţă. Această situaţie prezintă avantaje în contextul creşterii importanţei produselor alimentare, ecologice precum şi a mediului înconjurător sănătos. Agricultura ecologică reprezintă o soluţie la cele două probleme pentru acest sector: satisfacerea cererii pentru produse naturale şi diversificarea sectorului agricol, în contextul general al protecţiei mediului.
În această zonă predomină culturile de cereale şi pomicultura, cu toate că acestea nu sunt exploatate îndeajuns. În acest sens se pot realiza parteneriate/colaborări cu investitori străini privind realizarea unor centre de colectare a produselor agricole tradiţionale, care vor urma a fi comercializate atât pe teritoriul ţării noastre cât şi pentru export.

Prin intensificarea producţiilor şi exploatarea terenurilor agricole cu tehnologii moderne, ecomonia poate să se dezvolte semnificativ în cadrul comunei Remetea Chioarului. Creşterea economiei poate fi şi rezultatul unor investiţii majore prin crearea de locuri de muncă pentru locuitori.
Prin investiţii majore care asigură crearea de abatoare şi ferme, respectiv a locurilor de muncă specifice, ecomonia comunei se poate redresa.
Prin intensificarea producţiilor şi exploatarea terenurilor agricole cu tehnologii moderne, ecomonia poate să se dezvolte semnificativ în cadrul comunei. Creşterea economiei poate fi şi rezultatul unor investiţii majore prin crearea de locuri de muncă pentru locuitori.

 

O dezvoltare a economiei în cadrul comunei Remetea Chioarului se poate realiza şi prin deschiderea diverserselor magazine/unităţi comerciale, agenţii bancare, etc, adică prin acceptarea în cadrul pieţei a investitorilor. Investiţiile reprezintă surse sigure de dezvoltare economică a zonei atrăgând atât forţa de muncă cât şi interes asupra acesteia.
Printre alţi factori de fructificare a economiei se poate număra şi dezvoltarea turismului rural, prin valorificarea unui bogat potenţial natural şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei acestui perimetru, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor. Etc.
Pe cât este de important a avea o economie dezvoltată pe atât este de importantă atragerea, respectiv menţinerea investiţiilor pe piaţa internă a comunei.

 

O sursă diferită de a dezvolta economia este producerea de energie electrică din surse regenerabile, care în momentul de faţă este considerat a fi un obiectiv primordial pentru dezvoltarea ţării. În partea de Nord-Vest a României se regăsesc diverse resurse pentru a realiaza aceste lucrări, cum sunt: biomasa, biocombustibili, eolian, geotermal, microhidro, pompe de căldură, solar. Astfel în comună se pot crea centre de producere a energiei electrice din surse regenerabile, energie care poate fi utilizată pe plan naţional (investiţii susţinute de fondurile structurale).

 

Datorită faptului că aceste centre sunt costisitoare, investiţiile fie se vor realiza prin parteneriate private fie prin asocieri cu Administraţia Locală.

Prioritar pentru dezvoltarea economică a comunei Remetea Chioarului şi implicit pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor, este dezvoltarea turismului şi a industriilor conexe.

 

Turismul
În zona Nord-Vest, prin relieful diversificat, se doreşte o valorificare a resurselor naturale. Materiale, umane, tradiţii istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute a turismului. Dezvoltarea turismului în pensiuni depinde de caracteristicile specifice ale fiecărei regiuni, folclor, regiuni etnografice şi produsele agricole. Turismul specific în Maramureş (Nord-Vest) este cel arhitectural şi etnografic,
Turismul şi agroturismul sunt activităţi generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a comunei Remetea Chioarului, datorită peisajelor, ariile semi-naturale şi ospitalităţii locuitorilor acestei zone. Potenţialul dezvoltării acestui sector este dat de conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale. Este necesar un proces de modernizare, dezvolare şi inovare pentru turismul acestei zone, precum şi creare de servicii turistice moderne şi competitive. Activitatea de turism este afectată de lipsa organizării, promovării şi diseminării informaţiilor.
În cadrul comunei Remetea Chioarului se află pensiunea „Bălta Neagră" care are 20 de locuri dc cazare.
Lipsa fondurilor pentru reabilitare şi a dezinteresului statului au dus la distrugerea parţială a obiectivele turistice de pe teritoriul comunei Remetea Chioarului. Poziţia geografică a comunei favorizează dezvoltarea turismului, prin diversitatea peisajului (dealuri, munţi, vai). Comuna are obiective arheologice, arhitecturale de o deosebită valoare istorică, obiceiuri gastronomice şi tradiţii populare care îmbracă forme aparte.

 

Manifestări artistice şi culturale
Menţinerea identităţii culturale trebuie să includă câţiva factori, cum ar fi educaţia şi consumatorii de cultură. Protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în această zonă, ca modalitate de promovare a satelor din Remetea Chioarului, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor, dar şi asupra populaţiei locale.
În Remetea Chioarului se afla Cetatea Chioarului, construită în secolul al XIII-Ica, cA cetate de pază. Ea a aparţinut multă vreme voievozilor din Maramureş. În 1718a lost demantelata.

 

Alte obiective turistice specifice zonei sunt bisericile din lemn din satele Berchez, Posta şi Remecioara, construite la începutul sec. al XlX-lea, în stilul tradiţional local. Biserica are o zestre de icoane pictate la jumatatea sec. al XlX-lea, tot într-o manieră populară.
Comuna Remetea Chioarului este recunoscută pentru frumuseţea valorilor etnografice. Portul popular tradiţional, prclucrarea lemnului, artizanat în ţesătorie, precum şi prin obiceiurile tradiţionale: nuntă, claca, şezătoarea, colindele în sărbătorile de iarnă.
Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli", construită la 1800, este una dintre cele mai desăvârşite realizări de arhitectură în rândul bisericilor maramureşene din lemn. Pe plan dreptunghiular, cu absida decrosată, ea are un monumental turn-clopotniţă şi un foarte frumos pridvor cu arcade din bârne cioplite. Biserica a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional.
Infrastructura comunei este foarte puţin dezvoltată, nu există o bază de cazare inregistrata. În comună există în prezent, 15 gospodării bine amenajate, care corespund criteriilor de practicare a turismului rural, dar care încă nu sunt omologate.

 

Pe teritoriul comunei se întinde o suprafaţă de 1.655 ha de pădure, care poate fi exploatată prin mijloace şi metode specifice, pentru a transforma acea zonă într-una de interes turistic. Peisajul bogat, moştenirea unei flore şi faune deosebite a acestor păduri sunt bunuri de preţ pentru ecoturism, cu un potenţial exploatabil bazat pe valori autentice. Activitatea de vânătoare reprezintă, de asemenea, o sursă de venit atât prin produse (came, animale şi trofee). Taxe. Concesionari. Cât şi servicii asociate, dacă sunt exploatate în mod raţional.

 

Prin accesarea fondurilor structural, comuna poate beneficia de importante sume de bani pentru proiecte care au ca şi scop dezvoltarea turismului/ecoturismului în zonă. Posibilităţile de dezvoltare sunt nenumărate: îmbunătăţirea căilor de acces, construirea spaţiilor de cazare, dezvoltarea unui centru sportiv, a unui camping, construirea unei părţii de schi, amenajarea unui patinoar, a unor bazine cu apă caldă. Toate acestea atrăgând după sine un flux mai mare de turisti şi totodata de investitori, fapt care duce la dezvoltarea economiei comunei.

 

Reabilitarea monumentelor istorice, îmbunătăţirea (construirea) spaţiilor de cazare. Îmbunătăţirea căilor de acces la toatea aceste puncte turistice, va face că numărul de turişti să crească.
În aceste zone se poate dezvolta turismul prin crearea unor pensiuni agro-turistice. Ridicarea pensiunilor va respecta normele în vigoare şi vor fi conforme cu standardele Uniunii Europene. Printre serviciile oferite de pensiuni se pot include: teren de sport, tenis de masă, foc de tabără, închirieri de ATV-uri, piscina acoperită, minipiscina, Jacuzzi (temperatura apei 26-28 grade), saună, solar, sala de fitness, masaj, paintball, trasee turistice în munţi, sala de internet, etc.

 

Locaţiile pentru realizarea unor pensiuni turistice şi agroturistice vor fi atent selectate pentru că acestea să satisfacă cele mai exigente dorinţe ale viitorilor clienţi/beneficiari. Prin programele turistice care vor fi puse la dispoziţia clientilor, se va urmării informarea turiştilor despre frumuseţile fiecărei ţări pe care doresc să o viziteze, obiceiurile şi tradiţiile specifice popoarelor respective. Toate aceste lucrări se pot realiza prin parteneriate, asocieri etc.
Promovarea tradiţiilor şi a obiceiurilor romaneşti, organizarea de activităţi artistice specifice zonei, promovarea gastronomiei specifice - toate împreună duc la dezvoltarea turismului în zonă.
Una dintre oportunităţile de dezvoltare a turismului în comună Remetea Chioarului este construirea unui parc - Parcul Aventura, în incinta comunei care ar aduce numai avantaje. În primul rând, în prezent, în România nu există un asemenea centru, ceea ce ar însemna că numărul turistior în această zonă va creşte fabulos, nu numai datorită persoanelor din împrejurări, cât şi din toată ţara.
Comuna se bucură de un spaţiu foarte mare, de pădure, de aceea în interiorul parcului se pot desfăşura o sumedenie de evenimente distractive: plimbări cu ATV, biciclete, trenuleţe, de ce nu şi bărci, dacă localizarea parcului ar fi în apropierea unui lac, chiar unul artificial. Din închirierea acestor elemente, comuna ar beneficia de un profit substanţial. Se poate percepe şi o taxă de intrare, care de asemenea atrage după sine un nou profit.

05 February 2018
Domeniul social

Domeniul social

Comuna Remetea Chioarului este alcătuită dint-un număr de 3.016 locuitori, din care de sex masculin 1.487, iar de sex feminin 1.525. Media de vârstă este de 40 ani. Rata şomajului este de 2%. Şomajul mascat este prezent în mediul rural datorită faptului că aproape 85% din populaţia rurală lucrează în agricultură ca a doua activitate ceea ce presupune derularea unei alte activităţi ocupationale anterioare.
Din punct de vedere etnic populaţia este alcătuită din români, maghiari şi rromi.
     • 171 Rromi
     • 490 Maghiari
     • 2355 Români.
În momentul de faţă densitatea numărului de locuitori este de 60 loc/kmp, reflectând un caracter slab de populare şi situându-se sub media naţională (100 loc/kmp).
În ultimii ani a avut loc o diminuare a numărului de locuitori datorită în principal sporului natural şi fenomenului de migrare spre centrale urbane sau spre strainatate. Acest fenomen se descrie prin tendinţa de migrare în rândul femeilor, în special în rândul tinerilor, datorită lipsei locurilor de muncă, lipsa serviciilor şi a facilităţilor necesare.
Migraţia externă are efect pozitiv la nivel economic şi social datorită surselor financiare importante aduse în ţara de către emigranţi, ajutând totodată la schimarea mentalităţii şi a deschiderii spre modernizare.
Rata natalităţii este indicatorul care este dependent în principal de structura de vârsta a populaţiei şi este influenţată de modul de comportament demografic al zonei şi de condiţiile social-economice.
Dezechilibrul demografic se perpetuează în acestă zonă unde populaţia este deja îmbătrânită punându-se în pericol potenţialul uman al acestei zone pentru viitor.
 
Un alt factor care contribute la evoluţia populaţiei este mortalitatea care se exprimă prin rata mortalităţii. Rata medie a mortalităţii pe teritoriul comunei Remetea Chioarului este mai ridicată decât cea din mediul urban iar tendinţa din ultimii ani este în creştere. În general, există o strânsă corelaţie între nivelul mortalităţii şi gradul de îmbătrânire demografică.
Pentru ameliorarea acestor indicatori se impune în continuare nevoia de planificare familială modernă de descurajare a avorturilor, de protecţie a familiei şi femeii gravide de continuare a acţiunilor de educaţie pentru sănătate din partea medicilor de familie precum şi de îmbunătăţirea dotărilor dispensarului medical.
 
A treia componentă a evoluţiei populaţiei este mişcarea, migraţia exprimată prin indicatorul rata medie a migraţiei care reprezintă "'soldul" schimbărilor de domiciliu în perimetrul comunei adică diferenţa dintre numărul celor care şi-au stabilit domiciliul în comună şi al celor care au plecat cu domiciliul din comună.
În domeniul incluziune socială, demografie şi migraţie obiectivul general al Uniunii Europene, noua Strategie de Dezvoltare Durabila este crearea unei societăţi caracterizate prin incluziune şi solidaritate şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor cu ţinte şi obiective operaţionale precum: coeziunea socială şi teritorială; modernizarea sistemelor de protecţie socială; creşterea ocupării în rândul tinerilor femeilor şi persoanelor în vârsta sau cu handicap; integrarea imigranţilor; egalitatea între sexe.
 
Nivelul de dezvoltare a infrastructurii publice reprezintă un factor cheie al dezvoltării economice în zonele rurale şi ne referim aici deopotrivă la elementele de infrastructură fizică, socială, financiară şi specifică pieţelor.
Gradul de dezoltare a infrastructurii sociale, în principal serviciile de sănătate şi învăţământ, influenţează la rândul lor decizia populaţiei de a rămâne sau emigra din mediul rural. Gradul de accesibilitate la frecventarea unei forme de învăţământ de bună calitate influenţează nivelul de pregătire al viitoarei forţe de muncă a rulalului.
Deci nu trebuie să privim problema acestei zone doar din punct de vedere economic şi că unul de fond social al pregătirii profesionale ca persepectivă.
Nivelul scăzut de instruire se reflecta în calitatea forţei de muncă din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economice din acesta zona. Diversificarea activităţilor economice nu este susţinută de un potenţial de lucrători cu forme sau experienţa specifica diverselor tipuri de meserii.
Necesitatea optimizării şi adaptării potenţialului uman care activează în agricultură, silvicultura şi în industria agroalimetară este evidentă având în vedere faptul că ponderea populaţiei ocupate în agricultură a fost şi va rămâne relativ ridicată.
 
În învăţământul comunei există probleme grave de acces la educaţie din cauza infrastructurii educaţionale şi dotărilor necorespunzătoare, a gradului scăzut de acoperire geografică şi calităţii precare a infrastructurii de transport etc. În plus, încadrarea insuficientă cu personal didactic calificat a unităţilor şcolare din mediul rural rămâne un aspect negativ în ceea ce priveşte asigurarea accesului la educaţie de calitate în mediul rural. Accesul şi participarea la educaţie sunt limitate de gradul de sărăcie cu care se confruntă aceasta comunitate şi de costul relativ ridicat al educaţiei (inclusiv educaţia de bază) pe care nu şi-l pot asuma.
Se poate observa persistenta unor rate ridicate de părăsire timpurie a şcolii cu tendinţa de crestere. Părăsirea timpurie a şcolii reprezintă un fenomen negativ cu impact direct asupra competitivităţii şi calităţii capitalului uman.
La nivelul sistemului şi politicilor educaţionale au fost adoptate puţine măsuri în scopul readucerii în sistem a persoanelor care au părăsit de timpuriu şcoală, fie imediat după părăsire, fie ulterior prin programe de pregătire pe durata vieţii active. Rata ridicată de părăsire timpurie a şcolii corelată cu numărul redus al celor care îşi reiau studiile după părăsirea timpurie a şcolii sunt elemente care afectează semnificativ calitatea capitalului uman.
S-a constatat existenţa unei rupturi în ceea ce priveşte trecerea de la gimnaziu (clasa a VII) către invaţământul secundar inferior (clasa a IX a), respectiv în ceea ce priveşte tranziţia de la învăţământul obligatoriu la învăţământul post-obligatoriu.
 
Procesul de înbătrânire şi scăderea naturală a populaţiei, care decurge din această situaţie, constituie principalii factori ai declinului populaţiei rurale.
lnstituţiile de învăţământ reprezentate de unităţile primare şi gimnaziale, sunt slab dotate în ceea ce priveşte materialul tehnic şi didactic. Tehnologia IT este rar întâlnită în cadrul şcolilor din spaţiul rural, iar echipamentul necesar formării profesionale pentru ucenici sau este invechită sau lipseşte. Calitatea educaţiei în acesta zona rurală este mai scazută decât în oraşe, din cauza dificultăţilor de a atrage personal didactic calificat şi a problemelor de finanţare.
Situaţia actuală a serviciilor şi infrastructurii afectează calitatea vieţii în Remetea Chioarului şi constituie o piedică pentru dezvoltarea activităţilor economice.
 
În cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013 vor fi finanţate măsuri ce ar putea îmbunătăţii aceste structuri, luând în considerare în acest segment Axa I "Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier", măsura 111 - Formarea profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe.
Accesul populaţiei rurale la educaţia de bază şi la serviciile de sănătate este împiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra activităţii medicilor şi profesorilor la sate.
Dezvoltarea rurală durabilă trebuie înţeleasă ca un mecanism logic care acţionează în orientarea evoluţiei fenomenelor economico-sociale ale spaţiului rural, spre o dezvoltare individuală şi coimunitară care să conducă la ameliorarea nivelului de bunăstare rurală şi a menţinerii echilibrului factorilor naturali. Creşterea bunăstării rurale se poate realiza prin:
• oprirea migrării populaţiei de la sat la oraş, prin crearea de alternative care să-i motiveze existenţa şi să-i stimuleze iniţiativa de acţiune pentru asigurarea celor necesare traiului;
• combaterea sărăciei;
• stimularea şi diversificarca serviciilor:
• asigurarea unor condiţii minime de viaţă pentru populaţia rurală comparativ cu populaţia urbană;
• dreptul la o viaţă mai bună, la ocrotirea sănătăţii, educaţie şi protecţie socială.
 
Trebuie avut în vedere găsirea de soluţii viabile pentru multitudinea problemelor indentificate în plan social precum şi infrastructura care să permită şi să contureze un minim de confort pentru membrii comunităţii.
Consiliul local al comunei Remetea Chioarului poate apela la FEADR (PNDR AXA 111) care susţine investiţii noi în infrastructure aferentă serviciilor sociale precum centre de îngrijire copii. bătrâni, şi persoane cu nevoi speciale şi investiţii noi în grădiniţe pentru copii din acesta zonă.
Consolidarea protecţiei sociale constituie o premisă obligatorie pentru stabilitatea forţei de muncă şi pentru o creştere economică durabilă.
 
România, în general, are nevoie de o protecţie socială activă. Aceasta înseamnă că, an de an cheltuielile publice, dar şi cele private, pentru protecţia socială trebuie să crească. România este pe ultimul loc în topul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte interesul faţă de politica socială.
Asistenţa socială presupune un ansamblu complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţa pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii.
 
Din punct de vedere al protecţiei sociale copii pot să beneficieze de o măsură de protecţie socială de servicii de zi, persoanele cu handicap grav pot beneficia de indemnizaţie, familiile pot beneficia de ajutor social conform Legii 416/2001, de ajutor de încălzire ajutoare de urgenţă atunci când se solicită etc.
Primăria comunei Remetea Chioarului, ca exponent al administraţiei publice centrale la nivelul localităţii, are datoria de a crea condiţiile necesare şi de a aplica programele sociale prevăzute în legislaţia românească şi măsurile care decurg şi se impun ca urmare a acestor programe. Administraţia locală trebuie să acorde protecţiei sociale un rol deosebit asigurând o protecţie socială concretă şi eficientă, aplicată tuturor categoriilor de persoane defavorizate sau aflate în dificultate. Obiectivul principal în domeniul protecţiei sociale este creşterea şi diversificarea formelor de protecţie socială, îndeosebi pentru categoriile defavorizate ale populaţiei (persoane cu handicap, vârstnici, bolnavi, persoanele cu mulţi copii, cu venituri reduse sau fără venit).

 

Activitatea de bază în domeniul protecţiei sociale constă în instrumentarea şi aplicarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, act normativ care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2002. Prin această lege se majorează cuantumul ajulorului social faţă de prevederile Legii nr. 67/1995 menţinându-se rata creşterii progresive pentru fiecare persoană în plus în cadru familiei. Tot ca efect al aplicării Legii nr.416/2001 s-au acordat ajutoare de deces pentru persoanele ce au beneficiat de protecţie socială. O altă latură a activităţii pentru protecţia socială a fost acordarea alocaţiei pentru copiii nou-născuţi, conform Legii nr.416/2001, cap.V, acordarea gratuită a laptelui copiilor de până la un an, con form Legii nr.321 /2001.

La nivelul comunei Remetea Chioarului, primăria poate să se preocupe în preajma sărbătorilor religioase, prin atragerea de sponsorizări şi din alte surse legal constitute, să ofere un sprijin material familiilor aflate în dificultate.

 

În domeniul protecţiei sociale, Consiliul Local Rcmetea Chioarului poate avea în vedere urmatoarele obiective:
a) Construcţia unui bloc de locuinţe ANL, cu 30-32 de spaţii de locuit;
b) Construcţia unui azil de bătrâni, la standarde europene;
c) Acordarea ajutoarelor sociale la zi şi plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav pentru toate persoanele îndreptăţite din comună;
d) Acordarea ajutoarelor de urgenţă atunci când se solicită;
e) Acţiuni de acordare de sprijin material familiilor aflate în dificultate în preajma sărbătorilor religioase;
f) Sensibilizarea şi informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor asistate în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind problematica integrării în societate a persoanelor cu probleme de ordin social şi a familiilor acestora prin activităţi de informare, sesizare, prevenire a abuzurilor inclusiv prevenirea şi combaterea exploatării copilului prin muncă;
g) Crearea unui sistem de suport pentru persoanele vârstnice prin stabilirea de parteneriate cu organizaţiile civile şi cultele religioase furnizatoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor fără familie sau cu alte organisme autorizate pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare;
h) lntegrarea socială a copiilor şi tinerilor instiluţionalizaţi prin furnizarea de servicii tip rezidenţial şi furnizarea de servicii de recuperare.

 

Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Axa prioritară 3 - lmbunătăţirea infrastracturii sociale există ca domeniu de intervenţie 3.2 - ..Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale".
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie îl constituie inbunătăţirea calităţii infrastructurii pentru serviciile sociale, prin sprijin acordat în mod echilibrat pe întreg teritoriul ţării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăţenilor la astfel de servicii.
Alocarea financiară pe zona nord-vest este de 12,03 milioane euro.
Capacitate financiară de a asigura contribuţia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile (minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile) şi cheltuielilor neeligibile ale proiectului (inclusiv a cheltuielilor conexe) în condiţiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale.
Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 700.000 lei şi maxim 3.500.000 lei (echivalentul aproximativ a 200.000 - 1.000.000 Euro). Valoarea totală a proiectului reprezintă suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile inclusiv a TVA aferenta.

 

La Cererea de finanţare sunt atașate următoarele anexe:
• Documente privind proprietatea în copie
• Studiul de fezabilitate, în copie
• Studiul de evaluare a impactului asupra mediului (unde este cazul), în copie
• Avizul Inspectoratului de Stat în Construcţii
După finalizarea procesului de evaluare strategică, solicitantul va fi notificat de către Organismul Intermediar asupra termenului limita la care acesta trebuie să depună Proiectul de execuţie, respectiv în maxim 6 luni de la data notificării, în caz contrar Cererea de finanţare fiind respinsă.

 

Resurse umane
În ceea ce priveşte resursele umane şi de aici implicit rata şomajului, comuna Remetea Chioarului nu tinde spre nici una dintre extremele de maxim sau minim ale acesteia, ci are o rată a şomajului de nivel mediu.
O modalitate ca primăria să susţină şi să devină eficientă în acţiunea sa de creştere a populaţiei
active aceasta poate cere ajutorul şi mai ales sprijinul firmelor de consultanţă. Firmele de consultanţă specializate în abordarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene deseori se pot transforma într-un partener redutabil al primăriilor şi implicit al sătenilor. Acestea pot prezenta satenilor modul de acţiune a acestor fonduri, cum pot fi acestea acesate de către micii întrepinzători şi cum vin aceste fonduri în ajutorul sătenilor plini de iniţiativă care doresc să demareze un business. Primăria poate avea cu firma de consultanţă o înţelegere contractuală prin care sătenii să beneficieze lunar de şedinţe de consultanţă la care să primescă soluţii şi răspunsuri.

Pe lângă sfaturile primite de la firma de consultanţă în privinţa posibilei resurse primare de finanţare fondurile structurale, consultanţii economici pot ajuta localnicul să-şi pună în practică ideea de business profitând de toate resursele pe care comuna le pune la dispoziţie: diferite resurse naturale, terenuri şi ce este foarte important, forţa de muncă, resursă umană fiind deosebit de importantă. Cel mai des sătenii se orientează spre businessuri din domeniul turismului (pensiuni, centre de recreere, centre de echitaţie) şi agricultura ( mici ferme, distilerii). 0 altă soluţie pentru întreprinzătorii rurali ar fi formarea unor consorţii, o colaborare mai activă între sătenii cu business-uri complementare în vederea formării unei adevărate forţe economice, forta ce poate însemna o cotă de piaţă mai mare, un preţ mai bun, colaboratori de prestigiu, formarea chiar a unui brand local, performanţă mai ridicată a producţiei. De pildă, cu sprijinul şi sub supravegherea primăriei şi a firmei de consultanţă, producătorii de băuturi alcoolice (ţuica. vin) pot forma un consorţiu la nivelul comunei în urma căruia pot concura pentru obţinerea unui preţ mai bun pentru productia lor, găsirea unui distribuitor exclusiv, crearea unui brand, capacitatea de a apela la serviciile unor profesionişti contabili, avocaţi, susţinerea unor colaborări între deţinătorii de livezi, terenuri pentru producţie şi producătorii de ţuică, obţinerea unui standard de calitate a produselor lor, etc.
Resursele umane prezintă încă un mic deficit la nivel rural: lipsa studiilor superioare şi specializarea profesională a localnicilor în diferite domenii. Problema poate fi însă rezolvată foarte uşor. 0 soluţie pe termen lung ar fi susţinerea de către primărie a continuării studiilor şi eventual organizarea unor cursuri de perfecţionare şi specializare. Dar e nevoie şi de o soluţie imediată. Cum? Încheierea unei convenţii între primăria comunei şi un profesionist autorizat, referidu-ne aici cel puţin la un contabil, la un avocat. profesii absolut necesar în orice microintreprindere, societate/ intreprindere mică sau mijlocie înfiinţată. Astfel câştigul e de partea tuturor: primăria susţine sătenii şi satisface necesităţile acestora, săteniilor le sunt asigurate servicii de calitate din partea unor profesionişti iar juriştii contabilii, avocaţii contactaţi la nivelul întregii comune au asigurat un onorariu considerabil.
Renunţarea la o agricultură tradiţională şi practicarea unei agriculturi moderne, cu o rentabilitate considerabil mai consistentă, ar putea fi atractivă pentru tinerii din sat şi ar putea duce chiar la cresterea numărului imigranţilor.
Trebuie urmărită de asemenea integrarea celor vârstnici în câmpul muncii. Dezvoltarea şi exploatarea turismului ar angrena suficient de multe noi locuri de muncă. Un centru de echitaţie ar necesita experinţa celor mai în vârstă, cunoscători ai acestor animale, la fel pentru stabilirea unor eventuale trase pentru ATV-uri ar necesita intervenţia celor care cunosc zona etc.


Emigranții români
În urma analizei făcute pentru comuna Remetea Chioarului, s-a constată faptul că ponderca populaţiei tinere este considerent minoritară comparativ cu cea a populaţiei vârstnice, lipsa tineretului resimţindu-se şi în campul forţei de muncă, atât în domeniul agricol cât şi în cel al altor sectoare economice, cu toate că nivelul de instruire a tinerilor, inclusiv în cel agricol, este net superior celor vârstinici.
Cauzele acestui fenomen sunt variabile şi se pot diviza în două categorii:
a) lipsa locurilor de muncă, salariile mici, discriminarea la angajare şi promovare, dorinţa pentru 0 pregătire superiora şi recunoscută, dorinţa unei vieţi mai bune, iar toate acestea duce la o creştere a şomajului şi a migraţiei populaţiei tinere în spatile urbane sau în străinătate.
b) din lipsă fondurilor, a suportului din partea statului roman în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală, a informaţiilor actualizate şi precise, a utilajelor performante în domeniul agricol, în spaţiul rural se practică în continuare o agricultură tradiţională, ceea ce împiedică dezvoltarea socio-economica locală şi exploatarea la maxim a potenţialului agricol roman.
În spijinul tineretului şi al dezvoltării economiei spaţiilor rurale, Guvernul Romanici a inclus
în Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri". Sprijinul
acordat acestei măsuri este complementar acţiunilor prevăzute în cadrul altor măsuri din Axa I:
• 113 "Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli"
• 114 "Utilizarea serviciilor de consultanţă de către tinerii fermieri şi deţinători de păduri"
• 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole"
• 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi
silviculturii"
Scopul acestui ajutor este acela de a crea şi dezvolta o exploatare agricolă competitiva şi durabilă.

 

Măsura 112 are ca şi domeniu de acţiune în special modernizarea exploataţiei, adică:

•  îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole,
• dezvoltarea performanţelor generale ale exploataţiei agricole,
• adaptarea producţiei realizate în conformitate cu cerintele pieţei,
• respectarea normelor comunitare, în special pentru cerinţele de eco-condiţionalitate. protecţia muncii, protecţia mediului, sanitar-veterinare.
Măsura 113 are ca şi domeniu de acţiune:
• pensionarea timpurie, care are ca şi scop asigurarea de venituri pentru fermieri şi/sau muncitori agricoli,
• creşterea dimensiunii exploataţiilor,
• întinerirea structurii de vârstă în activitatea agricolă.
Aplicarea acestor măsuri determina o importanţă dezvoltare economică a spaţiului rural, diminuând astfel fenomenul emigraţionist, ducând la îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă concomintent cu dezvoltarea durabilă.
Viitorul regiunilor rurale, respectiv al comunei Remetea Chioarului depinde de posibilităţile păstrării şi creşterii locurilor de muncă, de migrarea populaţiei sat şi oraş, precum şi de politicile şi de caracterul reglementărilor locale, regionale şi naţionale.

05 February 2018
Cetatea Chioarului

Cetatea Chioarului

Cetatea de piatră a fost construită pe malul râului Lâpuş aproape de  satul Buteasa într-un cot al râului Lăpuș "Cetatea este situată la peste 400 m altitudine, pe șeaua unui deal înconjurat de apa Lăpușului, care realizează la poale un defileu între stânci" (Viorica Ursu, Traian Ursu, 1980). A fost construită de familia Gutkelec probabil pe la sfârşitul secolului XIII. 0 astfel de familie nobiliară exista la curtea, lui Ştefan al V-lea. 

În anul 1368 Cetatea a fost în proprietatea regelui Sigismund I al Ungariei care o dăruieşte nepoţilor lui Dragoş, Balc şi Drag, fiii lui Sas-Vodă. Cetatea intră apoi în posesia familiel Dragfy pănâ la 1555 când o ia în stăpânire Gheorghe Bathory odată cu domeniile aparţinătoare.

În 1566 când se întocmeşte Urbariul cetăţii, aflăm că Cetatea avea 12 voievodate. În voievodatul Szurduk-Kopalnic erau incluse toate satele comunei Copalnic Mănăştur, exclusiv Curtuiuşul Mic. Preluca nu era atestată decât la 1603. Voievod era Kapolnak (Copălnicean) Gheorghe.
În 1599 Cetatea Chioar şi Hust intră sub stăpânirea lui Mihai Viteazul, unificatorul principatelor romane. La acea data, Chioarul devine district - parte a unui comitat (judet) cu o anume autonomie. Acests pune peste Chioar în cetate pe Aga Lecca.

 

După 1662, Mihai Teleki este numit în funcția de căpitan al Cetății Chioar, ulterior familia extinzându-și influența asupra întregului ținut. Spre sfârșitul secolului, răscoala lui Rákoczi mătura Transilvania, iar chiorenii profită de ocazie și se ridică împotriva lui Teleki. După Pacea de la Satu Mare (1711), "autoritățile nobiliare austriece hotărăsc dărâmarea Cetății Chioar, pentru a se evita regruparea aici a forțelor antihabsburgice", fiind dărâmată cu tunurile în 1718.


La 1682-1691 satele din jurul Cetăţii formau districtul autonom al Chioarulul în frunte cu un căpitan, având un teritoriu de 1089 kmp. În 1713 Cetatea este distrusă de către austrieci drept pedeapsă, pentru participarea locuitorilor la răscoala lui Francisc Rakoczl al ll-lea. Cetatea ajunge la mare înflorire după reorganizarea domeniului, dar la 1876 districtul Chioar se desfiinţează şi o parte din sate trec la judeţul Satu Mare şi,o parte la Solnoc-Dăbâca (20 şi ţineau de plasa Copalnic Mănăştur şi judecătoria Târgu Lăpuş (Lăpuşul Unguresc)).


Toate satele districtului Chioar, erau sate româneşti cu excepţia satelor Berchez şi Lăpuşel. Iniţial cetatea era regală, mai apoi imperială şi mai târziu devine fiscală, stăpânită obişnuit de principii înşişi. Voievozii în cadrul domeniului sunt supuşi şi ei rândul lor, stăpânului feudal având faţă de acesta îndatoriri feudale de ordin administrativ şi militar. Satele aveau, de regulă, juzi în fruntea lor, subordonaţi voievozilor.

05 February 2018
Cultură și învățământ

Cultură şi învăţământ

EDUCAŢIE

În cadrul sistemului de educaţie, scoala ocupă un loc primordial. Există o scoală la centru de comună cu patru structuri în satele aparţinătoare:
- Remetea Chioarului - cls.I - VIII + Grădiniţă
- Posta cls. I-IV + Grădiniţă
- Berchezoaia - cls. I-IV + Grădiniţă
- Remecioara - cls. I-IV + Grădiniţă
- Berchez - cls. I-VIII + Grădiniţă
- cls. I-IV - secţia maghiară.

În cadrul şcolii funcţionează personal calificat, o parte fiind locuitori ai comunei.


Sc Remetea Chioarului Sc. Berchez


Biblioteaca comunală Remetea Chioarului a fost înfiinţată în 1958. Aceasta este pentru întrega comunitate o oază de spiritualitate, un suport cultural pentru generaţiile vârstnice şi mature, spaţiu de învăţătură şi educaţie pentru copii şi tinerii acestei aşezări cu rezonanţă istorică.


Biblioteca Remetea Chioarului
Cele 12909 volume de carte sunt bine păstrate şi organizate în acces liber la raft conform schemei în vigoare de aranjare a publicaţiilor, aceasta înlesnind mult posibilitatea de orientare a cititorilor şi de îndrumare a lecturii.

 

Biblioteaca - interior

Manifestările culturale organizate de bibliotecă împreună cu elevii şcolii din comună şi dascălii lor, precum: Eminescu- Luceafărul poeziei româneşti; La gura sobei cu poveşti; Satul de ieri, satul de azi; 1 iunie - ziua copilului, zi de neuitat, constând în simpozioane, expoziţii , recitaluri, concursuri cu premii sunt doar câteva din activităţiile culturale care au contribuit la îmbunătaţirea imaginii bibliotecii şi au dus la creşterea numărului de cititori.


Program „La gura sobei cu poveşti"


Astfel că în perioada 2003- 2007 au fost înscrişi 611 cititori din care în anul 2007 au fost înregistraţi 304 cititori activi şi împrumutate 3656 volume carte.
Pentru cuprindrea unui număr cât mai mare de cititori şi o circulaţie şi mai mare a carţii au fost deschise şi două puncte de împrumut carte, unul la Berchez şi altul la Posta.
Prin aceşti cititori atraşi de lumina curată a frumuseţii şi învăţăturii cuprinse în carţi, Biblioteca işi găseşte rolul specific pentru comunitate fiind mereu o ,,poartă deschisă spre sufletul, spre mintea oricarui căutător de lumină şi înţelepciune. Şi toate acestea fiind posibile prin purtarea de grijă a bibiotecarei Aurelia Gherasim.
Pentru că înaintaşii noştrii ne-au lăsat ca zestre culturală tradiţiile şi obiceiurile, dansul şi portul popular , avem datoria ca urmaşi ai lor să avem grijă de ele, să le păstrăm şi să le punem în valoare.
Obiceiurile de iarnă cu tot ce au ele mai frumos, cu colindele lor care sunt adevărate bijuterii de spiritualitate creştină, a urărilor de bine şi sănătate (în noul an) s-au păstrat şi au dăinuit cel mai bine în comunitate de sute de ani.
Obiceiurile de nuntă ori de înmormântare au suferit în timp oarecare schimbrare..Portul popular este îmbrăcat doar de copii cu ocazia unor manifestări culturale ori serbari şcolare.
Un rol important în realizarea manifestarilor culturale îl are Căminul Cultural, avand buni colabortatori Primaria, şi alte instituţii din comună precum Scoala şi Biblioteca.


Căminul cultural Remetea Chioarului
In cadrul Caminului Cultural activează o formaţie de dansuri populare compusă din 26 de copii şi o trupă de dans modern.
Dintre manifestările culturale de mai mare amploare organizate pe plan local amintim „Toamna Chioreana" aflată în 2007 la a II editie, , 1 Decembrie - Ziua Marii Uniri ,Iata vin colindatori, , Sarbatoarea Martisorului precum şi altele care au încântat de fiecare dată publicul spectator.
De remarcat este şi Grupul Horitoarelor din Posta avand instructor pe educatoarea Tibil Dorina care prin prestaţia lor la diferite festivaluri au adus un prestigiu comunei noastre.
In cadrul Căminului Cultural Remetea Chioarului este amenajat un punct muzeal ce cuprinde obiecte vechi precum portul popular specific zonei noastre, farfurii, ştergare, unelte de lucru , acestea fiind adevarate valori ale identitatii noastre.

05 February 2018
Date fizico-geografice

Date fizico-geografice

Relief. Din punct de vedere geomorfologic, în comună Remetea Chioarului altitudinea maximă întâlnită pe teritoriul comunei este de 450 m (Dealul Berchezoii).
Relieful este reprezentat de o serie de dealuri şi coline, resturi ale unei mari platforme, astăzi intens fragmentată şi distrusă de eroziunea unor ape curgătoare.

Soluri. Caracteristic zonei în care este situată comună, solul este fertil. Aceste soluri sunt reprezentate de solul nisipos şi arinos. Gradul de fertilitate al solurilor este satifacator. Solul prezintă caracteristici favorabile pentru cultivarea legumelor, fructelor şi cerealelor.
 

Flora şi Fauna. Flora şi fauna din comună este cea specifică de deal, zona este colinară. Zona fiind situată din punct de vedere morfologic în regiunea câmpiilor cu o altitudine medie de 400 m, cu o apropiere de sectorul de influenţa vestică în climă, care explică sporul general al precipitaţiilor, are ca vegetaţie predominată aceea de dealuri şi podişuri: făget, goronete.
Suprafaţa împădurită care se afla în perimetrul comunei este de 1.655 ha. Pădurea a fost din cele mai vechi tipuri unul din locurile dragi ale populaţiei, ea le-a furnizat lemnul necesar construcţii lor şi încălzirii locuinţelor, le-a oferit hrana atat din vânat cât şi din faună.
Sub etajul de arbori principali şi secundari se afia şi subarboletul, reprezentat prin speciile de lemn câinesc, corn, păducel, sânger, şoc, merişor, porumbar. În poiene şi la adăpostul arborilor mai cresc o scrie de plante cu sau fără flori caracteristice acestor locuri. Alături de păduri se întind fânețe, livezi de pomi fructiferi şi culturi de porumb.
Fauna este variată şi bogată în strânsă dependenta cu varietatea reliefului. a climei şi vegetaţiei. În zona pădurilor de foioase animalele sunt: jderul. dihorul, mai rar pisica sălbatică, mai rar căprioara, pârşul de alun, pârşul de stejar: specii larg răspândite în toate tipurile de pădure: veveriţă, vulpea, lupul, mistreţul. bursucul, păsări; specii rar răspândite, care trăiesc şi în afară zonei de pădure: tot felul de păsări, insecte, rozătoare, reptile, broaşte, şopârle etc.
Pădurile de stejar şi gorun oferă condiţii deosebite pentru vânătoare: mistreţi. urşi, fazani, iepuri, vulpi.
Fauna luncilor este reprezentată de păsări, rozătoare. iar fauna apelor curgătoare prin peşti.
Perioada vara-toamna este potrivită pentru culesul ciupercilor. Un obiectiv interesant este pescăria având o suprafaţă de 6 ha, unde se poate pescui: crap, ştiuca şi plătica.

 

Clima. Climatul în zona este caracteristic câmpiilor. Temperatura medie anuale variază între 12°-15°C. Datorită vânturilor de vest din direcţia dominantă sud-vest şi sud-est. Precipitaţiile sunt destul de ridicate cu o medie de 800 ml/an. Pe ansamblu au un climat de dealuri joase.
Diversitatea mare a formelor de relief determina şi o mare diferenţiere climatică sub aspectul precipitaţiilor, care constituie una din verigile principale ale circulaţiei apei în nature. Valoarea practică a precipitaţiilor consta mai mult în caracterul decât în cantitatea lor. Când au o intensitate moderată, apa se infiltrează în sol până la mari adâncimi, iar când cad sub formă de averse, o bună parte din apă nu apucă să se infiltreze, scurgându-se la suprafaţă. Studiul precipitaţiilor atmosferice are un rol important, deoarece acesta constituie rezerva de umezeala a solurilor şi de alimentare a râurilor. Din cantitatea medie anuală, cantităţile anotimpuale medii se repartizează în mod normal după cum urmează: 235,2 m adică 23% primăvara; 303,8 m, adică 30% vara; 245,1 m, adică 25% toamna, şi 211,5 m, adică 22% iarna. Cantităţile lunare ale precipitaţiilor atmosferice cuprind valori foarte diferite de la o lună la alta şi de la un an la altul, datorită fluctuatilor continue ale circulaţiei generale a atmosterei. Luna iunie este lună în care cantitatea medie a precipitaţiilor este cea mai mare, şi anume de 105,5-118,8 m.


Reţea hidrogarfică. Datorită zonei în care se află bazinul râului Lăpuş în apropiere de confluenţa cu râul Cavnic, comuna Remetea Chioarului deţine valente turistice ridicate, dar încă insuficient valorificate. Pe teriloriul comunei este cuprinsă o porţiune din Cheile Lăpuşului, zona greu accesibilă, dar foarte căutată de amatorii de natură şi drumeții.
Debitul mediu al râurilor este de 38 mc/s. Debitele maxime se realizează primăvara şi începutul verii, perioade când se realizează şi maximul pluviometric. Debitele minime se realizează la sfârşitul verii şi la începutul toamnei. Fenomenele de inundaţie sunt legate de ploile torenţiale, când se realizează scurgeri rapide de pe versanţi.

 

Rezervații naturale (zone protejate)
Pe întreg teritoriul administrativ în care se află situată comuna Remetea Chioarului sunt zone protejate, cuprinzând Cheile Lăpușului. De remarcat este situl arheologic Cetatea Chioarului (Aria protejată Natura 2000).

 

Mediul înconjurător
Dezvoltarea economico-industrială din ultimii ani nu a ținut seamă de rațiunile specifice protecției mediului. Din această cauză, în acest moment, comuna Remetea Chioarului, ca de altfel și România în general, nu beneficiază de infrastructură corespunzătoare pentru protecția mediului și nici de o educație civică la nivelul cerințelor standardelor europene.
Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru toți, în prezent și pentru generațiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoașterea faptului că economia, mediul și bunăstarea socială sunt interdependente și anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calității va influența negativ, mai repede să îl mai târziu, dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi.
Datorită faptului că în comuna Remetea Chioarului ramură economică este în curs de dezvoltare și numărul de agenți economici cu activități de producție este restrâns, neexistând o sursă neidentificată de poluare a atmosferei, putem aprecia zona, ca fiind una propice dezvoltării economice și a mediului de viață.
Terenurile agricole au un nivel redus de poluare deoarece nu s-a practical o agricultura intensivă, nu s-au utilizat substanțe chimice poluante pentru sol și pentru apele frcatice de suprafață. Pentru viitor, pe termen mediu și lung, se prognozează reintroducerea practicilor agricole intensive, pe scară largă. Tendintele similare sunt anticipate și privitor la utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor.
Eroziunea solului este un fenomen larg răspândit, în special eroziunea prin apă, care împreună cu alunecările de teren afectează o parte însemnată de teren agricol. Ploile torențiale și inundațiile joacă un rol important în apariția eroziunii solului. Alți factori care contribuie la degradarea solului pe suprafețe extinse sunt condițiile extreme de drenaj și umiditatea excesivă a solului, secetă frecventă, compactarea solului.
Problema de bază privind protecția mediului o constituie deșeurile menajere deoarece sitemul de gestionare a deșeurilor este ineficient.
Datorită lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate poluarea apei se va accentua. Lipsa rețelei de canalizare afectează calitatea apelor subterane.
Ținând cont de faptul că de-a lungul timpului prin folosirea nechibzuită de către oameni a unor bunuri ale naturii au dispărut o serie de specii de animale, pe de altă parte ocrotirea faunei prin reglementări legale și nepracticarea braconajului, au făcut ca pe teritoriul comunei să crească numărul mistreților și lupilor, producând în fiecare an însemnate pagube.
Mediul înconjurător este tot mai mult amenințat cu degradarea din diferite gaze sau substanțe otrăvitoare eliminate în aer, apă sau sol, ocrotirea naturii constituie o problemă națională trebuind să devină o prcocupare a oricăruia dintre noi.
Referitor la impactul pe care îl poate avea activitatea lucrărilor asupra solului și subsolului, acestea vor avea o perioadă de execuție limitată în timp. La realizarea proiectelor sunt posibile decopertări minime, fără impact asupra mediului.
Solurile pot fi deteriorate din diferite cauze, cum ar fi:
• Depozitarea neecologică a deșeurilor menajere din extravilanul comunei Remetea Chioarului. Orice depozit de deșeuri trebuie sa asigure:
1. fluxurile tehnologice igienice și bine organizate, atât în interior cât și în afara amplasamentului;
2. colectarea și evacuarea la nivelul acoperișului a precipitațiilor atmosferice pentru a opri eventualele infiltrații către corpul depozitului;
3. colectarea și arderea gazelor rezultate din procesul de decompunere ale deșeurilor;
4. colectarea/drenarea infiltrațiilor provenite din umiditatea proprie a deșeurilor (levigatul) pentru a împedica fluxul acestora subteran;
5. încadrarea civilizată în contextul general al mediului ambiant.
• Defrișarea suprafețelor forestiere - cu influența directă asupra degradării peisajului, a valorii sale estetice și indirectă prin fenomenele de alunecări de teren pe care le favorizează.
Totodată, reducerea suprateței ocupate de păduri, influențează echilibrul din ecosistemul forestier.

05 February 2018
Cadrul Geografic

Cadrul geografic

Încadrare geografică

Comuna Remetea Chioarului este aşezată în partea de sud a judeţului Maramureş. Distanţa estimativă dintre comună Remetea Chioarului şi municipiul judeţului Maramureş, Baia Mare, este de 17km.
Comuna Remetea Chioarului cuprinde o suprafaţă de 5.096 ha şi este formată din următoarele localităţi:

• Remetea Chioarului - reşedinţa de comună

• Berchez

• Berchezoaia

• Posta

• Remecioara.

Din centrul comunei şi până în localităţile aparţinătoare se parcurge următoarea distanţa: Berchez 3 km, Berchezoaia 3 km, Posta 7 km şi până în Remecioara 2 km.
Comuna cuprinde 1.216 de gospodarii. Densitatea medie a gospodăriilor este de 4,20/km". Răspândirea gospodăriilor este în intravilanul localităţilor.
Comuna se învecinează în partea de nord cu comună Săcălăşeni,in nord vest cu Satulung si Coltau în nord-est cu satul Coaş, în sud cu satul Codru Butesii, în partea de sud-vest cu orasul Somcuta Mare, iar în partea de vest se învecinează cu localitatea Finteusu Mare. Graniţele comunei sunt reprezentate de Răul Lăpuş, Dealul Berchezului, şesul Poştei, Zona Cetăţii Chioar.

05 February 2018